Analiza procesului de secție pentru flux laminar de sânge

Salonul cu flux laminar de sange, cunoscut și sub numele de salon steril sau salon cu flux unidirecțional, nu este un singur salon sau mai multe saloane, ci un "unitate medicală curată", ale cărei componente principale sunt acest tip special de salon și alte încăperi auxiliare necesare.

În mod obișnuit, întâlnim mai multe tipuri de pacienți în unitatea noastră. În primul rând, există pacienți care urmează un transplant de măduvă osoasă propriu sau de la donator, ca parte a tratamentului pentru leucemie. Apoi avem pacienți oncologici care au urmat regimuri agresive de chimioterapie. Pacienții care suferă de arsuri majore necesită, de asemenea, îngrijiri speciale, la fel ca persoanele cu probleme grave pulmonare și cei care au primit transplante de organe. Acești oameni nu mai au practic sisteme imunitare funcționale, ceea ce înseamnă că este absolut necesar să locuiască în medii complet sterile doar pentru a evita îmbolnăvirea. Din acest motiv, construirea unor secții sterile corespunzătoare este esențială pentru supraviețuirea lor. Analizând practicile actuale în tehnologia camerelor curate, unitățile de hematologie și centrele pentru arsuri rămân principalele locații unde aceste secții specializate sunt puse în aplicare în spitalele din întreaga țară.

Îngrijirea aseptică se remarcă prin tipul special de îngrijire oferit în acele secții cu flux laminar, unde totul se învârte în jurul păstrării fără germeni. Scopul principal este simplu, dar esențial: asigurarea unui mediu complet lipsit de contaminanți pentru tratamentul pacientului. Când cineva trebuie să intre într-o astfel de zonă sterilă, procesul este destul de riguros. În primul rând, trebuie să facă un baie medicinală obligatorie, după care îmbrăcarea (în totalitate) în haine sterile, inclusiv papuci speciali pentru acest scop. Nimic nu poate fi adus în camera cu flux laminar fără o dezinfectare corespunzătoare. De la medicamente la obiectele personale, totul trebuie să treacă printr-un protocol strict de sterilizare. Odată intrat, pacientul depinde în mare măsură de personalul de îngrijire specializat, care se ocupă de toate aspectele tratamentului, ale rutinei zilnice și ale îngrijirii generale în acest spațiu foarte controlat.

1. Așezarea secției de flux laminar pentru sânge

Alegerea locației potrivite este foarte importantă pentru această secție. În mod ideal, trebuie să fie amplasată departe de orice surse de poluare din apropiere, cum ar fi zonele industriale sau drumurile aglomerate. De asemenea, este esențială o ambianță liniștită, fără zgomot constant. Circulația aerului proaspăt face o mare diferență în timpul de recuperare al pacienților. Practica recomandată presupune amplasarea acestei secții la capătul opus al complexului spitalicesc, acolo unde este posibil. Separarea acesteia de alte părți ale unității ajută la menținerea distanțării, permițând totodată accesul personalului atunci când este necesar. Dacă mai multe zone curate trebuie să împărtășească același spațiu în cadrul unei clădiri, ar trebui să existe trasee dedicate pentru conectarea lor, dar și bariere fizice între secțiuni. Această configurație păstrează standardele de igienă în diferitele departamente, fără a compromite interacțiunile necesare între echipele medicale care lucrează împreună pentru îngrijirea pacienților.

Atunci când vine vorba de construirea capacității, nu există reguli stricte stabilite odată pentru totdeauna. Spitalurile decid în general câte paturi au nevoie în funcție de spațiul real al departamentului și de gradul de aglomerare de-a lungul anului. Pentru calcule de bază, majoritatea unităților încep cu aproximativ 200 de metri pătrați pentru departamente cu doar unul sau două paturi. Fiecare pat suplimentar necesită de obicei adăugarea a aproximativ 50 de metri pătrați la această valoare de bază. Departamentele de hematologie ar trebui cu adevărat să ia în considerare includerea a cel puțin patru săli cu flux laminar. Aceste camere specializate contribuie la menținerea unui mediu curat, ceea ce este esențial în cazul pacienților cu sisteme imunitare compromise.

Spațiile funcționale din afara salonelor cu flux laminar necesită și ele o amenajare corespunzătoare. Unitatea trebuie să includă zone esențiale de sprijin, cum ar fi camerele de observație unde asistentele pot monitoriza pacienții fără contact direct. O stație centrală de asistență medicală servește ca centru de comandă pentru activitățile personalului. Coridoare curate, separate de zonele contaminate, sunt esențiale pentru controlul infecțiilor. Camerele de tratament necesită protocoale stricte de zonare. Zonele de depozitare sterile păstrează materialele în siguranță până la utilizare. Camerele de pregătire sau recuperare gestionează activitățile pre și post-procedură. Zonele de preparare a mâncării mențin standardele de siguranță alimentară. Zonele tampon dintre niveluri diferite de contaminare ajută la prevenirea contaminării croisate. Băile medicinale oferă opțiuni de îngrijire specializată. Băile pentru pacienți trebuie să aibă caracteristici de accesibilitate. Coridoarele pentru vizite permit accesul familiilor, păstrând în același timp fluxul normal al activităților spitalului. Gestionarea deșeurilor necesită zone dedicate eliminării acestora. Personalul trebuie să își schimbe încălțămintea în camerele designate de schimbare. Spațiile pentru îmbrăcare și dușuri sunt la dispoziția atât a pacienților, cât și a personalului. Birourile medicale și camerele de serviciu finalizează imaginea, asigurând o funcționalitate cuprinzătoare în toate departamentele.

Cheia controlului infecțiilor este separarea zonelor curate de cele murdare. La intrarea în unitatea de îngrijire curată, este important să gestionați modul în care diferite persoane și obiecte se deplasează prin spațiu, astfel încât toți să urmeze traseul lor desemnat și să reducă riscul contaminării croisate. O abordare eficientă este crearea unui coridor etanș în afara zonei principale a salonului. Acesta servește de fapt două scopuri: unul pentru vizitatori care intră și altul pentru transportul materialelor de deșeuri afară. O astfel de configurație menține separarea necesară între zonele curate și cele contaminate, ceea ce rămâne esențial pentru siguranța pacienților în toate unitățile medicale.

Atunci când se iau în considerare cerințele de spațiu pentru secțiile de flux laminar, proiectanții trebuie să echilibreze nevoile practice cu constrângerile bugetare. Spațiile mai mari înseamnă sisteme de tratare a aerului mai ample, ceea ce duce la creșterea atât a costurilor inițiale de construcție, cât și a cheltuielilor operaționale continue. Pacienții petrec de obicei aproximativ două luni în aceste medii controlate, astfel încât considerentele legate de spațiu devin deosebit de importante în timp. Am întâlnit cazuri în care spațiile prea strâmte au dus la senzații de claustrofobie printre rezidenți, rezultând schimbări de dispoziție, de la iritabilitate până la izolare totală. Aceste reacții emoționale pot afecta negativ progresul tratamentului. Experiența practică, combinată cu verificări regulate în diverse facilități, sugerează că dimensiunile optime se încadrează în anumite limite. Cele mai multe instalații păstrează înălțimea tavanului între 2,2m și 2,5m, iar suprafața podelei variază între aproximativ 6,5m² și 10m², cu o medie de 8m² care s-a dovedit a fi cea mai confortabilă pentru rutina zilnică. Interesant este că dezvoltările recente indică o tendință graduală spre spații ușor mai mari, pe măsură ce furnizorii de servicii medicale răspund la așteptările în schimbare privind bunăstarea și confortul pacienților.

Atunci când este vorba despre proiectarea ferestrelor din sticlă în spațiile medicale, există considerații specifice pentru diferite zone. Ferestrele de observare pentru personalul medical trebuie plasate strategic între zona principală a salonului și spațiul de recepție frontal sau coridorul curat. În scopuri de comunicare, instalăm și ferestre de dialog care conectează direct saloanele cu coridoarele pentru vizitatori. Coborârea pervazelor ferestrelor este importantă, deoarece permite pacienților culcați în pat să vadă ce se întâmplă în jurul lor, atât în interiorul unității unde lucrează medicii și asistenții, cât și de-a lungul coridorului unde familiile vin să-i viziteze. În plus, ei beneficiază și de o frumoasă priveliște spre exterior. Majoritatea ferestrelor de dialog includ acele jaluzele din aliaj de aluminiu care se pot deschide sau închide, în funcție de nevoile de intimitate de la un moment dat. Sub aceste ferestre medicale, există adesea un mic panou mobil sau chiar o gaură special amenajată pentru trecerea perfuziilor. Această configurație permite personalului medical să livreze obiecte esențiale pentru îngrijire, cum ar fi mâncarea, medicamentele și lichidele intravenoase, fără a păși în camera pacientului. Reducerea numărului de intrări ale personalului diminuează riscul de contaminare și contribuie la menținerea unor standarde superioare de igienă în cadrul unității.

Proiectarea ferestrelor de transfer: Aceste puncte speciale de acces funcționează cel mai bine atunci când sunt amplasate de-a lungul coridoarelor care conectează secțiile cu zonele exterioare, permițând personalului să mute materialele de deșeuri fără a contamina alte spații. Dacă împrejurările fac imposibilă această amenajare, deșeurile pot fi ambalate chiar la sursă și mutate prin ferestre dedicate de transfer în secțiunea coridorului curat. Zonele de depozitare sterile au cu siguranță nevoie și de aceste ferestre, la fel ca și bucătăriile unde se prepară mâncarea. Ferestrele contribuie la menținerea unui flux eficient, respectând în același timp standardele de igienă necesare în diferitele părți ale facilității.

2. Proiectarea spațiului

Secțiile de hematologie își găsesc de obicei locația fie în cadrul unității de medicină internă, fie, uneori, beneficiază de un sector dedicat separat. Atunci când se amenajează camere curate, acestea trebuie să funcționeze ca spații distincte față de zonele obișnuite ale spitalului. În interiorul fiecărei camere curate, trebuie să existe mai multe componente esențiale, printre care zone de pregătire pentru personal, băi private dotate atât cu dușuri cât și cu căzi de baie pentru pacienți, stații dedicate pentru asistenți medicali, zone special amenajate pentru spălare și dezinfecție, precum și încăperi în care sunt amplasate toate echipamentele necesare pentru purificare. Pentru confortul pacientului și controlul infecțiilor, este important ca băile să rămână facilități separate în aceste medii curate. Ideal, fiecare cameră curată trebuie să găzduiască doar un singur pacient la un moment dat, pentru a menține standardele de sterilitate. În fiecare punct de intrare, trebuie să existe două zone distincte pentru schimbarea încălțămintei, pentru a preveni contaminarea croisată între diferitele secțiuni ale unității. În fine, în secțiile cu flux laminar pentru sânge, chiuvetele trebuie să fie echipate cu robinete activate prin inducție, astfel încât să se minimizeze contactele și să se reducă riscul răspândirii infecțiilor.

Pentru saloanele de sange, saloanele curate de gradul I sunt necesare în perioada de tratament, în timp ce pentru perioada de recuperare este acceptabil un nivel de gradul II sau mai bun. Curgerea aerului trebuie să urmeze un model de alimentare de jos în sus și de evacuare de sus în jos. În cazul specific al saloanelor de gradul I, trebuie să existe o curgere unidirecțională verticală care să acopere zonele de activitate ale pacienților, inclusiv paturile. Suprafața minimă necesară pentru gurile de alimentare cu aer este de aproximativ 6 metri pătrați, iar ideal este ca sistemul să includă și o evacuare a aerului din ambele părți, în jos. Dacă se implementează în schimb un flux unidirecțional orizontal, asigurați-vă că zona pacientului este situată în amonte în direcția fluxului de aer, cu capul patului poziționat aproape de locul unde intră aerul proaspăt. Sistemul de climatizare al fiecărui salon trebuie să includă doi ventilatori separați care funcționează în paralel, ca sisteme de rezervă, care să ruleze non-stop pe durata întregii zile. Controlul vitezei este esențial și trebuie să permită cel puțin două setări diferite ale vitezei vântului. Recomandările practice sugerează menținerea unor viteze ale vântului de cel puțin 0,20 m/s atunci când pacienții se mișcă sau primesc tratamente, scăzând la nu mai puțin de 0,12 m/s în timpul perioadelor de odihnă. Managementul temperaturii este, de asemenea, esențial. Temperatura iarna nu trebuie să scadă sub 22 grade Celsius, iar umiditatea trebuie să rămână peste 45%. În lunile mai calde, mențineți temperatura sub 27 grade Celsius și limitați umiditatea la maximum 60%. Nivelul zgomotului trebuie să rămână sub 45 de decibeli pentru a asigura un mediu confortabil. În final, rețineți că toate spațiile adiacente și conectate trebuie să mențină o diferență de presiune pozitivă de aproximativ 5 pascali pentru a preveni riscurile de contaminare.

La proiectarea unui sistem de climatizare pentru facilități medicale, intervin în calcul mai multe aspecte esențiale. În primul rând, trebuie realizată o zonare corespunzătoare, în funcție de diversi factori, cum ar fi parametrii climatici interiori, cerințele echipamentelor medicale, standardele de igienă, orele de funcționare, sarcinile termice și alte cerințe specifice ale diferitelor zone. Spațiile funcționale au nevoie și de sisteme dedicate. Zonele trebuie proiectate astfel încât aerul să nu se amestece între ele, ceea ce ajută la prevenirea contaminării croisate în spitale. O atenție deosebită se acordă zonelor unde este necesară o curățenie ridicată, precum și celor care se confruntă cu probleme grave de poluare, care trebuie să aibă sisteme proprii, izolate. O astfel de abordare corectă face o mare diferență în asigurarea siguranței pacienților și a unei funcționări eficiente a facilității.

Băile trebuie să respecte anumite specificații pentru o funcționare corespunzătoare. Zonele destinate pacienților necesită cel puțin o suprafață de podea de 1,10 metri cu 1,40 metri, iar ușile trebuie să se deschidă spre exterior, nu spre interior. Cârligele pentru perfuzii sunt esențiale și în aceste compartimente. Pentru closetele cu sedile, inelele de scaun trebuie să reziste contaminării și să permită o curățare ușoară, în timp ce closetele turcești nu ar trebui să aibă nicio diferență de înălțime la punctele de acces. Mânerelor de siguranță lângă zona toaletelor sunt, de asemenea, necesare. Toate băile ar trebui să includă un mic vestibul și stații automate de spălare a mâinilor, în loc de cele manuale. Dacă se iau în considerare băi exterioare, leagă-le prin coridoare de clădirile principale ambulatorii sau de secții are sens atât din punct de vedere al siguranței, cât și al confortului. Crearea de băi neutre din punct de vedere de gen și accesibile, în mod specific pentru pacienți, este recomandată ori de câte ori este posibil. Atât designurile de băi private, cât și cele publice trebuie să fie în concordanță cu ghidurile de accesibilitate prevăzute în standardul național actual Cod pentru Proiectarea Accesibilității GB 50763.